Studiile de impact cu privire la noile coduri, publicate pe site-ul Ministerului JustiÅ£iei, arată că în lipsa suplimentării ÅŸi ocupării efective a schemelor de personal, precum ÅŸi fără o finanÅ£are suplimentară a sistemului juridic ÅŸi în absenÅ£a unui plus de suport logistic, este imposibilă intrarea în vigoare a Noului Cod civil, Noului Cod de procedură civilă, Noului Cod penal ÅŸi Noului Cod de procedură penală. Numai pentru recrutarea magistraÅ£ilor ÅŸi grefierilor necesari în primul an de aplicare a noilor coduri e nevoie de o perioadă de minim trei ani!
În data de 13 ian.2012 au fost publicate Studiile de impact cu privire la noile coduri (Raport interimar I, Raport interimar II, Raport interimar III, Raport final). DeÅŸi statul român a plătit peste un milion de euro pentru alcătuirea acestora, Ministerul JustiÅ£iei ignoră constatările ÅŸi concluziile acestora. Astfel, ministerul a solicitat contractorului analiza impactului cu privire la resursele bugetare, umane ÅŸi logistice în ideea intrării în vigoare simultan a tuturor celor patru coduri. Cu toate acestea, fără nicio suplimentare a fondurilor sau a schemelor de personal, s-a luat decizia de intrare în vigoare a Codului Civil pe 1 oct. 2011, ÅŸi s-a propus intrarea în vigoare a Codului de procedură Civilă la 1 iunie 2012, urmând ca celelalte două coduri să intre în vigoare împreună la 1 martie 2013. Aceasta face imposibilă stabilirea în tranÅŸe a nevoilor sistemului, cât timp studiile anticipează nevoile pentru o perioadă de trei ani de la momentul intrării în vigoare a tuturor celor patru noi coduri.
Dacă pentru Noul Cod Civil discuÅ£iile nu mai pot fi reluate, cât priveÅŸte celelalte date propuse în mod unilateral de ministrul justiÅ£iei (pentru Noul Cod de procedură civilă data propusă a ÅŸi fost însuÅŸită de Guvern în ÅŸedinÅ£a din 25 ian.2012) – fără nicio consultare cu sistemul judiciar – acestea sunt, fără nicio îndoială, nesustenabile.
Iată care sunt cele mai importante concluzii din studiile de impact ÅŸi observaÅ£iile mele pe marginea acestora care îmi întăresc susÅ£inerea că mai devreme de trei ani pornind de ACUM nici nu poate fi vorba să intre în vigoare celelalte trei coduri:
1. Efectele noilor coduri
Concluzie studiu: efectul noilor coduri se va resimÅ£i în special în primii doi ani care reprezintă perioada de tranziÅ£ie, influenÅ£a lor dispărând în cel de al treilea an.
ObservaÅ£ie 1: Evident, în primii doi ani sistemul va fi supus unei presiuni majorate, ceea ce presupune o satisfacere certă a necesarului uman ÅŸi financiar mai ales în aceÅŸti doi ani. Aceasta cu atât mai mult cu cât magistraÅ£ii se vor confrunta în aceÅŸti doi ani cu aplicarea simultană a codurilor vechi ÅŸi a celor noi, ceea ce presupune un efort intelectual suplimentar al aceluiaÅŸi personal. Toate în condiÅ£iile unei creÅŸteri de la an la an al numărului de dosare înregistrate pe rolul instanÅ£elor judecătoreÅŸti.
ObservaÅ£ie 2: Studiile nu analizează timpul necesar cu studierea, învăţare ÅŸi aprofundarea noilor noÅ£iuni din noile coduri. De asemenea, nu analizează necesităţile financiare ale formării magistraÅ£ilor (dar analizează impactul financiar pentru formarea personalului de probaÅ£iune). Este evident că formarea cu privire la noile coduri trebuie făcută de către magistraÅ£i în paralel cu activitatea de soluÅ£ionare a dosarelor pe care le au spre instrumentare. Or, în condiÅ£iile unei supraîncărcări acute a sistemului, timpul care poate fi alocat formării este extrem de redus. De aceea, perioada vacanÅ£ei judecătoreÅŸti poate fi un timp ce ar putea fi folosit de judecători pentru parcurgerea noilor coduri, prin urmare pare mai realist ca acestea să intre în vigoare în perioada toamnei, întocmai cum s-a procedat ÅŸi cu Noul Cod Civil.
ObservaÅ£ie 3: Legea de punere în aplicare a NCpciv încă nu a fost aprobată de Parlament. Aceasta modifică masiv Cpciv publicat în 2010. Evident, ulterior e nevoie de republicarea codului în Monitorul Oficial. Regulamentul de ordine interioară a isntanÅ£elor trebuie apoi modificat masiv, potrivit noului circuit al dosarelor. Pentru comparaÅ£ie, NCC a fost aplicabil la 4 luni de la republicare, însă nu a presupus chestiuni organizatorice de mare importanţă în instanÅ£e. E imposibil ca în următoarele 2 luni să aibă loc aceste activităţi. În plus, dispoziÅ£iile din NCpciv nu au fost aduse încă la cunoÅŸtinÅ£a populaÅ£iei, neexistând iniÅ£iată vreo dezbatere publică pe marginea noilor reglementări.
Concluzie studiu: Cu privire la Noul Cod Civil, sfera de atribuÅ£ii a instanÅ£ei de tutelă este neclară. Preluarea atribuÅ£iilor de către această instanţă de la autoritatea tutelară trebuie amânată până la constituirea de secÅ£ii sau complete specializate la nivelul tuturor instanÅ£elor. Activitatea acestor structuri trebuie monitorizată pentru a se decide cu privire la formula de organizare a instanÅ£elor de tutelă.
ObservaÅ£ie: NCC a intrat în vigoare la 1 oct.2011, iar recomandarea de amânare a fost făcută publică pe 13 ian. 2012. Nici până în prezent nu se cunoaÅŸte cum vor fi organizate instanÅ£ele de tutelă – ca secÅ£ii, complete sau instanÅ£e de sine stătătoare – ceea ce implică modificarea Legii 304/2004 ce nu poate avea loc până în iunie 2012.
2. Necesarul suplimentar de personal:
2.1. magistraţi
Concluzie studiu: Ca urmare a modificărilor de competenţă materială, va creÅŸte numărul de dosare de soluÅ£ionat de către tribunale, care vor deveni instanÅ£e de drept comun în materie civilă, respectiv de către curÅ£ile de apel, care vor prelua competenÅ£a de a soluÅ£iona toate apelurile. De aceea, este nevoie de o suplimentare de 475 posturi de judecători (394 chiar din primul an de aplicare a noilor coduri) ÅŸi 91 posturi de procurori (67 chiar din primul an), după cum urmează: la Judecătorii ÅŸi parchetele aferente va fi nevoie de încă 264 de judecători, respectiv de 80 procurori; la Tribunale ÅŸi parchetele aferente va fi nevoie de încă 85 de judecători, respectiv de 6 procurori; la CurÅ£ile de Apel ÅŸi parchetele aferente va fi nevoie de încă 54 de judecători, respectiv 5 procurori; iar la ICCJ este nevoie de încă 72 de judecători. Practic, la curÅ£ile de apel se va dubla numărul judecătorilor de la secÅ£iile penale.
ObservaÅ£ie 1: La data de 1 martie 2012 erau vacante în sistemul judiciar 309 posturi de execuÅ£ie ÅŸi conducere la instanÅ£e: 16 la ICCJ, 28 la curÅ£ile de apel, 98 la tribunale, 167la Judecătorii. La parchete erau vacante 461 posturi de execuÅ£ie ÅŸi conducere: 86la PICCJ (inclusiv DNA, DIICOT), 19 la parchetele curÅ£ilor de apel, 153 la parchetele tribunalelor, 163 la parchetele judecătoriilor, 40 la parchetele militare.
Recrutarea judecătorilor ÅŸi procurorilor la nivelul instanÅ£elor ÅŸi parchetelor superioare se poate face numai prin promovare de la instanÅ£ele inferioare. Prin urmare, mai întâi trebuie organizate concursuri de promovare ÅŸi numai ulterior ar putea fi organizate concursuri de recrutare la nivel de Judecătorii ÅŸi parchetele aferente. Presupunând că vor fi doritori de a promova într-un număr egal cu locurile vacante ÅŸi că, prin absurd, nimeni nu va părăsi sistemul între timp, rezultă că la nivel de judecătorii se va crea un necesar de 309+475 judec[tori, iar la parchetele aferente un necesar de 461+91 procurori, care vor putea fi deschise concursurilor de admitere prin INM (în medie 100 posturi pentru judecători) sau direct pentru juriÅŸtii cu 5 ani vechime (în anul 2012 s-a anunÅ£at un singur concurs pentru 80 posturi) – în acest ritm, rezultă că necesarul de magistraÅ£i ar putea fi acoperit în minim trei ani, dacă nu au loc concomitent ÅŸi eliberări de personal (prin demisie, pensionare etc.). În mod logic însă, este nevoie ca acest personal să existe încă de la data intrării în vigoare a noilor coduri.
ObservaÅ£ie 2: Până în prezent, nu există o determinare a nr. optim de judecători în fiecare instanţă. Anual, instanÅ£ele se compară ca activitate ÅŸi necesar de judecător în funcÅ£ie de încărcătura tot mai mare de dosare (în ultimii 5 ani, la aceleaÅŸi scheme de personal, nr. de dosare din România s-a dublat). Prin urmare, actualele scheme sunt insuficiente la încărcătura prezentă. Iar calculele făcute de contractorii studiului au plecat tocmai de la încărcătura medie pe judecător, ÅŸi nu de la o încărcătură optimă cu dosare pe judecător. Prin urmare, nevoie reală de personal în sistem e mult mai mare decât datele de mai sus, care trebuie a fi considerate "un necesar minim".
Concluzie studiu: în cazul Judecătoriilor, doar instanÅ£ele care au în prezent cel puÅ£in 5 judecători pot reprezenta o posibilă sursă de recrutare internă; o judecătorie trebuie să aibă minim 4 judecători pentru a se putea respecta dispoziÅ£iile legale privind incompatibilitatea.
ObservaÅ£ie 1: De regulă, promovarea la Tribunalare loc din rândul magistraÅ£ilor dela Judecătoria cu sediul în localitatea unde este ÅŸi tribunalul. Oricum, nimic nu garantează că vor fi doritori de promovare de la instanÅ£ele inferioare la cele superioare, mai ales în perspectiva creÅŸterii volumului de activitate la acestea din urmă. Prin urmare, există riscul neocupării posturilor vacante la instanÅ£ele superioare ÅŸi o aglomerare cu dosare a judecătorilor existenÅ£i.
ObservaÅ£ie 2: Sunt ÅŸi în prezent instanÅ£e care funcÅ£ionează sub nr. de 4 judecători. Încă nu există un nou proiect de reducere sau eliminare a acestor instanÅ£e, în vederea comasării lor cu altele. Mai mult, instanÅ£ele militare au un volum extraordinar de mic: între 13 ÅŸi 163 cauze pe judecător anual, în condiÅ£iile în care media încărcăturii la instanÅ£ele echivalente este de 1000. Încă nimeni nu a luat în calcul desfiinÅ£area instanÅ£elor militare ÅŸi menÅ£inerea competeneÅ£ei speciale în cadrul unor complete specializate civile din instanÅ£ele ordinare.
Concluzie studiu: la ICCJ este nevoie de încă 72 de judecători, cu nevoie de noi judecători încă din primul an.
ObservaÅ£ie: Cum studiile de impact privesc ipoteza intrării în vigoare a tuturor celor patru coduri, nu se ÅŸtie numărul de judecători necesari în ipoteza intrării eÅŸalonate a codurilor în vigoare. Oricum, modalitatea de promovarela ICCJ a fost radical modificată prin Legea nr.300 din 2011. Ca timp, procedura va dura minim 9 luni, iar pentru intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă nu a fost anunÅ£ată suplimentarea numărului judecători la instanÅ£a supremă ÅŸi, ca urmare, nu este declanÅŸată nicio procedură de recrutare. Cu toate acestea, funcÅ£ionarea unei instanÅ£e supreme care va avea, în urma suplimentării, 200 de judecători pare a fi imposibilă. În realitate, competenÅ£a ICCJ ar fi trebuit scăzută.
Citeste tot articolul si comenteaza pe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu