DragÄ Aline,
Åi asta numeÅti tu violenÅ£Ä? În cazul acesta, concepÅ£iile noastre asupra vieÅ£ii sînt diametral opuse… ar zice un erou de-al meu. DacÄ aÈ fi laÈ Èi parÈiv, cum e obicieiul pe aici aÈ spune: întreabÄ-i pe organizatori Èi pe finanÈatorii de la Adenauer, nu pe mine, de ce i-au adus pe Voina? Nu e nici meritul Èi nici vina mea cÄ cei de la Voina sînt aici. (Chiar am fost mai mult decît surprins cînd cei de la FundaÈia Konrad Adenauer mi-au trimis o invitaÈie la o dezbatere cu Voina: m-a surprins cÄ o fundaÈie care promoveazÄ valori conservatoare susÈine un grup cu vederi anarhiste. Se mai întîmplÄ.) Eu nu am fÄcut decît sÄ pun în discuÈie-interviu ceea ce fac ei aÈa cum au fÄcut-o Èi alÈii. Dar cum nu-mi stÄ în fire sÄ dau vina pe alÈii cred cÄ atît festivalul, cît Èi finanÈatorii au fÄcut bine ca i-au adus pe cei de la Voina în România. În rest, vorba dragÄ Èie: Dumnezeu cu mila.
Bun, un membru al grupului Voina a venit la BucureÅti Åi într-una din prezentÄri a dat o palmÄ unui spectator mai insistent. Nu am vÄzut faza cÄci nu eram în oraÅ, dar am vÄzut cÄ toatÄ lumea bunÄ a reacÅ£ionat unanim: aÅa ceva nu se face. CîtÄ violenÅ£Ä! În lumea civilizatÄ din care pretindem cÄ facem noi parte nu se procedeazÄ aÅa. AÅa o fi… CîtÄ violenţą.
În timp ce citeam rîndurile scrise de tine mi-am amintit de celebrul text al lui Walter Benjamin – Critica violenÅ£ei, care vine cumva sÄ-mi confirme obsesiile din ultima perioadÄ legate de acest subiect. Åtii, pentru mine gestul artistului de la Voina nu aduce nimic nou în poveste. Arta, lumea artisticÄ a vÄzut atîtea, cÄ asta pare o joacÄ de copii. ViolenÅ£Ä în artÄ? E destul sÄ privim numai avangarda ca sÄ vedem cît poate fi cu adevÄrat de radicalÄ Åi violentÄ arta. Am uitat cumva de acÈionismul vienez? Prin comparaÅ£ie: mai tot ce s-a întîmplat Åi se întîmplÄ în perioada post-avangardistÄ e un comerÅ£ banal sau încercÄri timide de a repeta gestul fondator al avangardelor Åi mult-mult gunoi.
Acum, privind spre ”palma” care te-a deranjat atît de mult, „o palmÄ” anunÅ£atÄ în gesturile Åi intervenÅ£iile grupului Voina, dupÄ cum spui, Åi pe care eu nu le-am sesizat. Mie mi se pare cÄ aceastÄ „palmÄ” spune mai puÅ£in despre grupul Voina, sau cel puÅ£in nu aduce nimic nou cÄci ei au cam spus ce aveau de spus, însÄ spune foarte mult despre noi. Sau mai ales spune foarte mult despre noi, „intelectualii civilizaÅ£i”, luptÄtori pentru „drepturile omului”. Mie mi se pare cÄ de ceva vreme devenim tot mai sensibili la „Å£iganii împuÅ£iÅ£i” (despre care ne predica preÅedintele BÄsescu Åi fostul ministru de externe Baconschi) Åi cerÈetorii din stradÄ care ne violenteazÄ liniÅtea Åi aduc mizeria în cartierul nostru. Nu-i aÅa cÄ ei sînt cu adevÄrat o sursÄ de violenÅ£Ä? De exemplu, domnii intelectuali de la GDS, luptÄtorii de pe Calea Victorii pentru „drepturile omului” sînt deranjaÅ£i de strigÄtele din PiaÅ£a UniversitÄÅ£ii ”Piticu’ Èi cu chioru’ au furat poporul!” ca fiind o formÄ de stigmatizare, cÄ nu-i aÅa, de-asta avem dregÄtori, ca sÄ-i apÄrÄm Åi sa-i protejÄm (am scris despre subiect aici). Ne deranjeazÄ tot mai mult ”ÈÄranii leneÈi Èi beÈivi”, hoÈii, cerÈetorii Èi curvele care ne stricÄ ”imaginea ÈÄrii”, homosexualii Èi tot soiul de marginali care nu respectÄ ”codul bunelor maniere”. Singura care nu ne deranjeazÄ este puterea, mai ales în forma ei purÄ, adicÄ financiarÄ de unde, nu-i aÈa, trebuie sÄ mÄnînce Èi gura noastrÄ.
Ce spune de fapt aceastÄ „palmÄ” a artistului de la Voina sau mai degrabÄ aceastÄ reacÅ£ie a noastrÄ la aceastÄ palmÄ care se înscrie într-un Åir lung de reacÅ£ii de acest tip: cÄ noi confundÄm violenÅ£Ä cu simulacrele ei. De fapt, noi începem sÄ fim tot mai atenÅ£i la spectrele violenÅ£ei, la partea ei de spectacol Åi mai puÅ£ini la însÄÅi sursele Åi la cel care deÅ£ine controlul asupra violenÅ£ei.
Ai auzit vreodatÄ vorbindu-se în România despre sursele întemeietoare de violenÈÄ din societatea noastrÄ? Ai auzit intelectualii români vorbind despre ”violenÈa întemeietoare de drept” Èi ”violenÈa conservatoare de drept” (violenÈa modernÄ poliÅ£ieneascÄ, ce vegheazÄ la menÈinerea sistemului juridic ce garanteazÄ statul)? S-a revoltat cineva cînd a fost propusÄ o lege de o rarÄ violenÈÄ precum cea a ”noului cod al muncii” sau cea ”împotriva cerÈetorilor”? Despre ravagiile violenÈei financiare ai auzit vorbindu-se pe la noi? Despre militarismul nord-atlantic, despre care Benjamin ar spune cÄ este ”constrîngerea la aplicarea generalÄ a violenÈei ca mijloc pentru scopurile statului”, nu mai spun nimic. Fie vorba între noi: într-o formulÄ lacanianÄ aÈ zice cÄ pentru intelectualii de pe DîmboviÈa rachetele Èi scuturile NATO au devenit un soi de extensie de penis Èi nicidecum un motiv de gîndire. Deci despre ce vorbim? M-am sÄturat sÄ aud lamentÄrile de doi bani ale intelectualilor noÈtri care se plîng de violenÈa maneliÈtilor, mahalalei, a geamurilor sparte de ultraÈi, a ”mitocanilor” care le stricÄ somnul de amiazÄ, a ”Èiganilor Èi mîrlanilor” prost educaÈi, a cerÈetorilor Èi a tuturor ”scursurilor sociale” care, vezi doamne, nu se ridicÄ la aÈteptÄrile elitei noastre. BaÈca mai e Èi presa moguleascÄ care le scoate peri albi Èi le face riduri pe faÈÄ. Èi atunci, aceastÄ elitÄ se retrage la hoteluri de 5 stele sÄ se plîngÄ de cît este ea de violentatÄ Èi persecutatÄ. Dar mai nimeni nu pune problema cu adevÄrat importantÄ!
Unde se aflÄ cu adevÄrat sursa violenÈei? ViolenÈa, dragÄ Aline, e în altÄ parte. Ea nu e în scuipatul ”mîrlanului” din mahala, în bocetul cerÅetorului de pe stradÄ Èi în mirosul urît al ”Èiganului nespÄlat”. EsenÈa violenÈei se aflÄ în genÈile scumpe ale bÄieÈilor de la FMI Èi Wall Street, în deciziile aberante ale politicienilor cu zîmbet mieros, al tehnocraÈilor care habar nu mai au ce însemnÄ politic Èi uitÄ cÄ în spatele cifrelor sînt oameni vii, al corporaÈiilor Èi al lobyÈtilor acestora, etc.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu